Ce trebuie știut acum despre datoriile la pensia de întreținere

Ce sancțiuni propune proiectul de lege

La 2 aprilie 2026, Parlamentul a anunțat că proiectul a fost votat în prima lectură. Potrivit comunicării Parlamentului, documentul urmează să fie examinat în lectura a doua, iar după adoptarea finală modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Proiectul propune completarea Codului contravențional cu o normă privind răspunderea pentru neexecutarea intenționată sau eschivarea de la obligația de plată a pensiei de întreținere pentru copil. Măsurile propuse sunt:

Aceste formulări trebuie citite cu atenție. Până la adoptarea finală și publicare, este corect să spunem că “proiectul prevede” sau că măsurile “ar putea fi introduse”, nu că ele se aplică deja fiecărui debitor.

Când datoria devine un risc juridic

Riscul crește, de regulă, când există un document oficial: hotărâre judecătorească, document executoriu sau contract autentificat notarial, iar plătitorul nu își execută obligația o perioadă îndelungată fără motive convingătoare.

Datoria în sine nu înseamnă întotdeauna eschivare intenționată. Situația devine periculoasă când debitorul nu răspunde la notificări, ascunde venituri, își schimbă domiciliul fără informare, ignoră executorul judecătoresc sau plătește doar când apare riscul de sancțiuni.

Pentru creditor, întrebarea principală nu este doar dacă există o datorie, ci dacă poate dovedi obligația de plată, cuantumul restanței și încercările de executare. Pentru debitor, contează dacă poate arăta că nu se eschivează: comunică veniturile, plătește parțial când poate și solicită revizuirea cuantumului, dacă există temeiuri legale.

Ce poate face părintele care nu primește pensia de întreținere

Dacă pensia de întreținere nu este achitată, nu este suficient să vă bazați pe mesaje și promisiuni verbale. Este nevoie de o procedură care lasă urme documentare.

Verificați:

Dacă nu există documente, primul pas este, de obicei, stabilirea juridică a obligației de plată, nu “pedepsirea” debitorului. Fără acest temei, executarea, calculul datoriei și măsurile de constrângere devin mult mai dificile.

Ce poate face debitorul dacă nu poate plăti integral

Cea mai riscantă strategie este dispariția și așteptarea ca problema să se stingă de la sine. Dacă plata integrală nu este posibilă, debitorul trebuie să arate că nu se eschivează, ci acționează cu bună-credință.

Pași practici:

Plata parțială nu elimină întotdeauna toate riscurile. Totuși, ea poate fi o probă importantă că debitorul nu refuză complet obligația.

Cum vă pregătiți pentru schimbări fără panică

Proiectul privind arestul, munca neremunerată și interdicția de ieșire trebuie privit, deocamdată, ca un semnal: statul vrea să crească presiunea asupra părinților care nu plătesc sistematic pensia de întreținere. Pentru creditor, este un motiv să își pună documentele în ordine. Pentru debitor, este un motiv să nu amâne soluționarea restanței.

Dacă există deja o datorie, un litigiu privind cuantumul pensiei, o procedură de executare sau un risc legat de plecarea peste hotare, verificați documentele înainte ca situația să devină urgentă. Un jurist poate evalua ce măsuri sunt disponibile acum, ce depinde de adoptarea proiectului și care este pasul următor mai sigur.

Citește și: Criptomonedele în Moldova 2026: Legislație, Impozite (12%) și Analiză Juridică și Cum să cumperi un apartament în Moldova în 2026 și să eviți blocarea conturilor: ghid complet privind noile reguli.